SONETOTERAPIE 235
- text și interpretarea autorului -
SUB CRUSTA CLIPEI
Sub crusta clipei se frământă jarul,
Scârba și ura colcăie şi sfarmă.
Un glonţ uitat în ruginită armă
Sloboade foc, să-mi biruie hotarul.
Sub zid adânc e mult prea multă larmă.
Goneşte aprig, furtunos, ogarul,
S-aprindă-n sânge vlăguit amnarul
Şi-n gongul spart să bată de alarmă.
Gonesc sub pleoape neatinse mrene
Şi vipera mâniei s-a zbătut,
Muşcând din carnea aţipită-n lene.
Dar otrăvind sfiala-n nevăzut,
Pe drumul umbrei răscolind prin vene
Se-njgheabă lumi de care n-am ştiut.
(2005 - sonet nepublicat în volum)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu