SONETOTERAPIE 250
- text și interpretarea autorului -
UN PAS FRAGIL
Un pas fragil, înspăimântat de biciul
Trasând în carnea semnelor o dungă,
Striveam uitarea şoaptelor, să-mpungă
În tălpi inerte caznele şi viciul.
E prea târziu. Prin ziua cea mai lungă,
Când s-a pornit, neprevestit, supliciul,
Am înecat în timp viclean deliciul
Unei blândeţi, ca-n trup să nu ajungă.
Am strâns fărâma vocilor acestea
Ce nu-mi încheagă lira mea de bard,
Pierzând pe drum imaginea şi vestea
Din gest curat ademenit sub fard.
Zăpezi însângerate scriu povestea
Acelor vise ce-au murit pe gard.
("Casa fără ziduri, Sonete 2", Arania, 2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu