Wikipedia

Rezultatele căutării

miercuri, 18 noiembrie 2020

ADRIAN MUNTEANU - Sonetoterapie 249 - Semn adânc

Draga mea Medeea,

 

Sonetoterapia de azi, de ziua ta, nu putea să conțină decât sonetul care îți era dedicat și reamintește un moment de lumină și magie din viața noastră.

La Mulți Ani, cu toate gândurile bune care aș dori să te însoțească, cu tot sufletul meu și cu urările de sănătate, bucurii, speranțe și împliniri pe acele tărâmuri îndepărtate, dar mereu apropiate de inima unui părinte!

Tata


SONETOTERAPIE 249
- text și interpretarea autorului -


SEMN ADÂNC

fiicei mele, Medeea

 

 

O rândunică a pătruns. Subjugă

Părinţi şi fraţi, nuntaşi ce-şi uită graiul.

S-a ridicat spre bolţi cu evantaiul

Aripilor întinse ca-ntr-o rugă.

 

Medeea-n rochie albă. Peste raiul 

Uimirilor ce ne-au cuprins în fugă,

Un mânz de foc, neîmblânzit, se-njugă

La carul tainei ce-a pornit alaiul.

 

O cruce-a pus pe grinzile zidirii,

Cu gesturi suple. Lacrimi pe cuvânt.

În fracul ei, din ochi sorbindu-şi mirii,

 

Tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.

A aşezat pe frunţi peceţi iubirii

Şi-un semn adânc, răvășitor şi sfânt.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu